Dreptul De A Visa (Remastered Tape)

Artists

Album Info

Release Date: 2021-10

Label: Djs Techno Conference

(C) 1974-1976 - MADE IN ROMANIA
(P) 2021 DJs Techno Conference
Înregistrări Radio România
Promo Not For Sale

Track B22 printed "Dă-mi Culoarea Dimineții" instead of "Negustorul De Vise / Dă-mi Culoarea Dimineții"

This project is recorded on a reused, randomly colored audio cassette, as a sampler. It may happen that some tracks may be missing from the end of the tracklist on both sides of the cassette due to insufficient tape

''Revista Săptămâna, 18 iunie, 1976: Cornel Ionescu felicită formația Progresiv TM pentru apariția primului său LP, „Dreptul de a visa”, enumerându-i calitățile: „sound-ul particular, extrem de caracteristic Progresiv-ului, excelenta tehnică chitaristică a lui Ladislau Herdina, fantezia improvizatorică a flautistului Torz [...] Dat fiind hardul practicat de această formație, discul trebuie ascultat la volum cât mai mare. Stereofonia îl ajută totodată la descoperirea unor noi culori, noi spații [...]”.
A doua formație rock timișoreană ce reușea performanța de a scoate un LP, Progresiv TM avea în spate, la data apariției discului, mai bine de trei ani de concerte, turnee prin țară, apariții fulminante la festivaluri studențești (sub auspiciile UASCR – Centrul Universitar Timișoara) și piese înregistrate la radio, care cuceriseră top-urile principalelor reviste culturale, atât la nivel central, cât și local: Săptămâna, Flacăra, Tribuna, Cronica, Orizont. Reviste studențești, precum Amfiteatru, sau Viața studențească, găzduiseră trupa în restrânsul spațiu pe care îl aveau alocat așa-numitelor trupe de „muzică tânără”/„brigăzi artistice de agitație” (cultura oficială a României anilor 1970 încă nu se obișnuise cu erupțiile vulcanice ale trupelor rock și încerca să le potolească avântul cu tot felul de extinctoare lingvistice).
Într-o cronică de concert din revista „Săptămâna”, din 15 martie 1974, jurnalistul și cronicarul muzical Florin-Silviu Ursulescu puncta atúurile trupei, aflată atunci în plină ascensiune: „buni instrumentiști (Herdina, Farcaș, Coradini și Kovács provin de la Clasic XX, ultimul trecând și pe la Phoenix); adăugiri și invenții sonore - două baterii, flaut, pasaje de percuție „con tutti”, arcușul folosit la chitara bas. Dar, în ciuda numelui, nu fac „progressive music”, ci o solidă muzică pop în sănătoasa accepțiune ardelenească a termenului. [...] observația se impune atât după prima parte a concertului (dedicată reluărilor în engleză), cât și după audierea lucrărilor proprii – concise, nete, cu o evidentă chemare spre linia melodică clară, fără divagații inutile. Nerecurgând la extravaganțe scenice sau sonore, Progresiv TM reușește să nu obosească spectatorii după două ore de muzică; mai mult, se resimte o tonică senzație de mulțumire.” Recenzia sosea la scurt timp după ce trupa participase la Gala Săptămâna Top ’73, intrând în topul specialiștilor, la mai multe categorii.
În ciuda restricțiilor și încorsetărilor, care, adesea, țineau mai mult de prejudecăți culturale și de vârstă decât de ideologii politice, Progresiv TM a marcat scena anilor 1970 cu o serie de piese de rezistență. Trecerea timpului s-a dovedit și mai generoasă cu LP-ul „Dreptul de a visa” decât se dovedise cronicarul revistei Săptămâna, Cornel Ionescu. Chitara lui Herdina, remarcabilă atât ca suport ritmic, cât și prin atacurile solistice, piruetele făcute de flautul lui Gheorghe Torz, sprijinite constant și inovator de secția ritmică formată din basul lui Ilie Stepan și duo-ul percuționist al lui Hely Moszbrucker și Mihai Farcaș, vocea curată și amplă a lui Harry Coradini, toate conlucrează pentru a da viață unor compoziții mature, incitante, care încântă melomani și colecționari de diverse generații, chiar și după aproape o jumătate de veac. Ascultătorii vor descoperi în aceste piese elemente „hard” și „progressive”, în stilul celor mai bune trupe de gen ale anilor 1970. Trupa a preluat aceste influențe cu meșteșug, fără a cădea în capcana „citatelor” muzicale, în care au alunecat atâtea surate din scena autohtonă (și nu numai).
Cu toate acestea, povestea progresivilor timișoreni rămâne destul de puțin cunoscută. Din piesele înregistrate la radio până la mult așteptata apariție pe long play din 1976, doar patru piese au fost editate pe format vinil. Alte succese de concert, precum „Prometeu”, „Inimă de piatră”, „Veniți cu noi” (înregistrată ca „Vino cu noi”) au apărut pe o casetă audio, imposibil de găsit în prezent, mai ales în condiții audio decente. Și mai puține lucruri se știu despre activitatea trupei la sfârșitul anilor 1970 și de-a lungul anilor 1980, când Electrecord-ul a ales să ignore trupa (nu și Radio-ul, însă). Componența s-a schimbat, dar turneele au continuat, iar Progresiv TM a rămas o forță pe scena românească, în ciuda schimbărilor de genuri muzicale.
Compilația de față, ce aduce laolaltă piese de la începuturile Progresiv TM până la mijlocul anilor 1980, dovedește că formația timișoreană a fost o adevărată școală de muzică rock, nu doar la nivel timișorean, ci și național. De la basul lui Zoltan Kovács și al lui Ilie Stepan la cel al lui Mircea Marcovici, de la vocea lui Harry Coradini la cea a lui Ghighi Iovin, sau a lui Nae Tarnoczi, povestea Progresiv TM a cunoscut multe suișuri și coborâșuri. Unele au fost prinse în cronicile revistelor, altele sunt încă nespuse, de găsit prin amintirile protagoniștilor ce se mai află printre noi. Chitaristul și compozitorul Ladislau Herdina rămâne personajul principal al acestei povești, în egală măsură Făt-Frumos și Balaur, talentat, ambițios, dificil, inovator.

Inițiatorii acestui proiect sunt recunoscători lui Valentin Ivănescu pentru sprijinul oferit. Dedicăm, prin această compilație, „un gând curat” amintirii lui Ghighi N. Iovin.''